Dialoguri Despre Putere
Cât de frecvent ai uitat unde ai pus cheile de la maşină?
Interviu realizat cu dr. Florina Cristescu, medic primar Medicină Internă şi Geriatrie - Gerontologie

La fiecare 3 secunde, în lume un om  este diagnosticat cu Alzheimer. Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătătţii, la nivel global, în fiecare an, sunt descoperite 7,7 milioane de noi cazuri, iar 28% dintre acestea sunt în Europa.  Iar viitorul nu sună bine. Conform World Alzheimer's Month în 2050, peste 131,5 milioane de oameni vor suferi de această boală, adică 68% din ţările lumii. În  România, se  estimează că  acum există 300.000 de persoane  care suferă de Alzheimer, diagnosticate fiind doar 13%.  Data de 21 septembrie, în fiecare an este dedicată  Zilei Mondiale Alzheimer, “Remember Me”. Organismele internaţional  atrag atenţia că, demenţa trebuie să fie o prioritate în politicile de sănătate ale ţărilor. Dar până  când Statul se gândeşte la cetăţean, trebuie ca fiecare dintre noi să conştientizeze  acest pericol. Şi chiar  dacă ne spunem că avem sufletul tânăr, procesul de degradare biologică  nu ţine cont de ce credem noi.  

 Antoaneta Banu: De ce în ziua de azi simţim că bătrâneţea vine mult prea repede peste noi?
 Dr. Florina Cristescu: Procesul de îmbătrânire este definitoriu pentru toate fiinţele şi afecteaza toate nivelurile de organizare ale organismului. Este un proces caracterizat prin deteriorare şi dezorganizare progresivă, prin mecanisme interne, proprii organismului, influenţat de mediul ambiant.  În 2003 a fost finalizat Proiectul Genomul Uman, o hartă a genelor individuale, un manual de instrucţiuni pentru fiecare celulă a organismului. Apoi cercetătorii s-au îndreptat câtre identificarea genelor asociate îmbătrânirii, şi au constatat că îmbătrânirea este un proces complex, influenţat de o multitudine de gene şi căi biochimice. Expresia acestor gene este individuală, dar este  influenţată de stilul de viaţă, de factorii nutriţionali, de factorii de mediu ambiant. Tiparele de ADN transferate prin gene nu sun bătute în cuie la naştere. Influenţele de mediu, inclusiv alimentaţia, sterssul, emoţiile,  modifică aceste gene. În ultimii 50 de ani, speranţa de viaţă a crescut semnificativ ca urmare a progreselor ştiinţei, de la în jur de 45 ani în anii 1900, la  80 de ani în zilele noastre şi mai mult pentru ţările dezvoltate. Îmbătrânirea nu vine mult prea repede, s-au modificat reperele, noi trăim mai mult, ne îndreptăm spre vârste înaintate caracterizate prin deteriorare şi dezorganizare, conştientizăm aceste modificări, ne gândim mai mult la cum putem face să întârziem acest proces.
Antoaneta Banu: Ce este îmbătrânrea?
Dr. Florina Cristescu: Îmbătrînirea este un proces fiziologic, un ansamblu de procese individuale, biologice, psihologice, sociale, care determină scăderea capacităţii de adaptare a organismului la mediul înconjurător.   Îmbătrînirea constă în moarte celulară continuă, care începe odată cu naşterea şi care se accelerează cu înaintarea în vârstă datorită faptului că procesul de reparare celulară nu mai este eficient, prin  apariţia de deteriorări ireversibile la nivelul celulelor regenerate.

Antoaneta Banu: Pe vremuri, România deţinea “elixirul tinereţii”. Ce este Gerovital şi de ce azi românii nu-l mai folosesc?
Dr. Florina Cristescu: În basmul nostru, Făt Frumos a plecat în căutarea Tinereţii fără Bătrâneţe, şi această idee domină incă arhetipal conştientul nostru. Tinereţe fără bătrâneţe, aceste cuvinte constituie motivaţia strategiilor geriatrice al cărui scop este încetinirea procesului de îmbătrânire şi ameliorării calităţii vieţii.  În anii 1950, o femeie extraordinară, a fascinat oameni din lumea întreagă când a inventat leacul pentru tinereţea veşnică. Dr. Ana Aslan a fost cea care a descoperit efectele anti-aging ale procainei, substanţa de bază din produsul Gerovital. Gerovital H3 are proprietăţi regeneratoare, cu ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicat în scop profilactic, în tratament cronic, de lungă durată, inţiat la timp.  Personalităţi ale lumii au apelat la tratamentul cu Gerovital: Sofia Loren, Claudia Cardinale, Charlie Chaplin, Pablo Picasso, Salvador Dali, Indhira Gandi, Aristotel Onasis, Tito, Charles de Gaulle  şi alţii. Descoperirea genomului uman, a faptului că viaţa nu este controlată numai de gene, ca factorii de mediu, stilul de viaţă, intervenţii în metabolismul celular pot influenţat apariţia şi evoluţia unor boli, a dus la creşterea încrederii în puterea noastră de a interveni în propria stare de sănătate. Gerovital este un produs cu efecte eutrofice, de modificare a unor căi metabolice în scopul prevenirii şi ameliorării efectelor nedorite ale factorilor de mediu. Dacă la acest efect se adaugă conştientizarea faptului că stilul de viaţă poate influenţa expresia genetică, atunci a acţiona cât mai precoce, înseamnă a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a întârzia apariţia efectelor îmbătrânirii.
Ana Aslan a observant că tratamentul cu Gerovital a îmbunătăţit troficitatea pielii, părului,unghiilor,  a crescut capacitatea de adaptare la mediu, a rezistenţei la infecţii, a îmbunătăţit memoria, atenţia, capacitatea de concentrare, a ameliorat echilibrul psihic, tonusul afectiv, mobilitatea. 

Antoaneta Banu: Adică este un tip de tratament, fără vârstă?
Dr. Florina Cristescu: De peste 20 ani folosesc Gerovital în tratamentul unor afectţuni, dar şi în scop profilactic,  am cunoscut persoane care au folosit acest produs de la 45-50 ani, paciente ale prof. Ana Aslan, aflate la vârsta senectuţii şi care veneau în România pentru  cure cu Gerovital. În iureşul vieţii actuale, credem că nu avem timp să urmăm un tratament care este ciclic, de lungă durată,  dar trebuie să ştiţi că schemele nu sunt rigide, se pot  adapta şi la un stil de viaţă activ şi că nimic nu este imposibil daca ştii că se poate şi dacă vrei.

Antoaneta Banu: Care sunt afecţiunile mai frecvente la femei în procesul de îmbătrânire?
Dr. Florina Cristescu:  Putem spune că există afecţiuni care sunt mai frecvente la femei, în contextul unui spectru hormonal diferit faţă de cel al bărbatului, dar şi al  modului de viaţă. Odată cu instalarea menopauzei apar modificări caracteristice scăderii nivelului de hormoni estrogeni  care duc la apariţia osteoporozei,  a arteriosclerozei şi complicaţiilor acesteia:  boli cardiovasculare ca hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, accident vascular cerebral şi infarct miocardic, boli neurodegenerative cum este boala Alzheimer. Odată cu scăderea nivelului de estrogeni scade şi protecţia asigurată de aceştia şi incidenta acestor boli ajunge egală sau chiar depăşeşte pe cea întâlnită la bărbaţi. Statistic,  frecvenţa bolii Alzhheimer este mai mare la femei decât la bărbaţi şi acest lucru se datorează atât pierderii protecţiei hormonale dar şi stilului de viaţă diferit, mai sedentar, cu activităţi de rutina zilnică mai pregnantă, solicitare afectivă cu frecvenţa mai mare a depresiei şi anxietatii care sunt cunoscuţi factori de risc pentru  aceasta boala.

Antoaneta Banu: Ce sunt tulburările de memorie şi cum pot fi ele recunoscute?
Dr. Florina Cristescu:  Toţi uităm uneori evenimente. Cât de frecvent ai uitat unde ai pus cheile de la maşină sau ai uitat numele unei persoane întâlnite recent? Unele probleme de memorie ca şi declinul în abilităţile intelectuale fac parte din procesul îmbătrânirii. Există totuşi o diferenţă între modificările normale asociate îmbătrînirii şi cele care duc la apariţia  bolii de memorie. Sunt afecţiuni care pot fi tratate, nu influneţează  capacitatea profesională, independenţa, viaţa socială. Cauze reversibile ale bolii de memorie sunt unele medicamente fie administrate singular, fie asociate, hipotiroidismul, deficitul de vitamine, depresia, anxietatea, stressul, care tratate corect duc la rstabilirea stării normale. Dar deficitul cognitiv evocat şi cel lejer sunt de cele mai multe ori însoţite de modificare în abilităţile cognitive iniţial limitate la tulburări de memorie, ulterior tulburările de atenţie, concentrare, lentoarea în gândire, tulburările de dispoziţie, devin persistente şi treptat afectează capacitatea profesională, de autoîngrijire, relaţiile sociale şi familiale. 

Antoaneta Banu: Care sunt factorii de risc cunoscuţi pentru boala Alzheimer?
Dr. Florina Cristescu:  În 21 septembrie OMS a stabilit Ziua Internaţională  Alzheimer, tocmai pentru a atrage atenţia asupra acestei afecţiuni care în ultimele decenii a ajuns o problemă de sănătate publica prin implicaţiile devastatorare la nivelul sănătăţii populaţiei vârsnice, şi   socio-economic. Boala Alzheimer este o afecţiune plurifactorială în care intervin factori genetici, ereditari, moşteniţi, factori individuali de accelerare a procesului de neurodegenerare, factori de mediu, de stil de viaţă, educaţie, alimentari.  Există o formă de Alzheimer cu debut precoce, la care deteriorările neurologice apar la vârsta de 30-40 ani,  determinată genetic. La o altă formă,  simptomele apar în jurul vârstei de 50 ani, progresia este rapidă,  cu dizabilităţi cognitive şi funcţionale progresive şi cu speranţa de viaţă mică. Aceasta este  boala Azheimer cu debut precoce, incidenţa ei este mică în rândul  populaţie. Boala Alzheimer tardivă, cea mai frecventă, este legată de îmbătrânire, cu debutul manifestărilor clinice după vârsta de 70 ani, progresie mai lentă. Este cea mai frecventă formă de boală de memorie.Boala Alzheimer face parte dintr-un spectru mai larg de boli neurodegenerative care duc la tulburare cognitiva care include demenţa vasculară prin infarcte cerebrale multiple, demenţa fronto-temporală, demenţa cu corpi Levy. Fiecare din aceste condiţii are la baza un proces patologic diferit. Dintre factorii de risc pentru boala neurodegenerativă care  duc la progresie câtre demenţă se recunosc: factorii genetici despre care am spus câteva cuvinte, nivelul educaţional scăzut, depresia, anxietatea netratate, persistente, traumatismele cerebrale, malnutriţia cu deficite complexe de vitamine, persistentă, substanţe toxice precum aluminiul, boli vasculare cum este hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, diabetul zaharat, obezitatea, consumul cronic de alcool.

Antoaneta Banu: Vreau să trăiesc mai mult şi cu o stare de sănătate cât mai bună. Ce trebuie să fac?
Dr. Florina Cristescu:  Putem să trăim mai mult prin simpla schimbare a stilului de viaţă şi a tipului de alimentaţie.

Iată câteva sfaturi de la specialişti, argumentate ştiinţific prin studii clinice pe pacienţi cu tulburări de memorie în stadii precoce şi la persoane sănătoase:

faceţi sport, in aer liber, pentru că această activitate aduce un plus de sânge şi oxigen la nivelul celulelor, facilitând activitatea energetică şi metabolică a acestora; se recomandă jogging, asta însemnând de 2-3 ori pe saptamana

beţi multă apă, corpul uman conţine 70% apă, beţi minim 8 pahare de apă pe zi, astfel  sistemul digestiv  funcţionează normal, eliminând  toxinele din organism, ajutând pielea să arate suplă, ajută creierul să-şi îndeplinească  funcţiile,

eliminaţi pe cât posibil stressul mental, respiraţia adâncă şi profundă,  meditaţia, cresc fluxul sanguine şi de oxigen şi îmbunătăţesc nivelul energetic la nivelul întregului organism,

dieta sănătoasă de tip  mediteraneean  este legată de un volum crescut al creierului, de activităţi  cerebrale legate de învăţare, memorie, activităţile funcţionale, prezervă conectivitatea structurilor cerebrale, reduce riscul de accident vascular. Aportul crescut de legume, fructe, cereale integrale, este legat de reducerea conversiei deficitului cognitiv lejer la demenţa Alzheimer, există o corelaţie negativă între consumul de carne, hidrocarbonate, zahăr şi grosimea cortexului cerebral.

Diversificaţi activitatea mentală prin jocuri pentru creier: Sudoku, rebus, integrame, şah, jocuri şi exerciţii de inteligenţă pe internet.

Ginkgo biloba, extractul din frunze de ginkgo biloba îmbunătăţeşte circulaţia cerebrală,

Antioxidanţi din fructe şi legume, protejează celulele creierului de efectele distructive ale radicalilor liberi. Vitamine antioxidante E,C, A, beta-caroten,  se găsesc în aceste alimente.

Acizii omega 3 au efect protector asupra celulelor creierului, se găsesc în peşte, seminţe de în, dovleac, nuci, soia, ceai verde

Socializarea, învăţarea de lucruri noi, pentru că aceste activităţi dezvoltă noi sinapse crescând şi stimulând activitatea neuronilor, rutina  folosind  aceleaşi celule neuronale şi conexiuni sinaptice,

     

SCURTĂ PREZENTARE

Medicul Florina Cristescu a absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti în 1982. Este unul dintre specialiştii români  formaţi  la Şcoala de geriatrie creată de prof.dr Ana Aslan. După ce opt ani a trecut prin  experienţa dură ca medic de ţară, din 1990  şi până în 1998 este medic internist la spitalul Colţea din Bucureşti unde îi are ca mentori pe profesorii Mihail Anton şi Ion Brukner, doi dintre cei mai mari medici ai acestei ţări. Din 1998 şi până în 2003 este medic de medicină internă, apoi continua specializarea in  geriatrie la Institutul de Geriatrie Ana Aslan din Bucureşti. Azi, dr. Florina Cristescu este medic la Spitalul Elias, secţia de Geriatrie şi Gerontologie. Şi nu doar atât. Pe 15 aprilie 2009, chiar de ziua sa de naştere, primeşte cadou de la cele două fiice ale sale  logo+ul  ” PROMEMORIA”, clinica pe care a creat-o. Ziua medicului  Florina Cristescu începe la spital şi se încheie, undeva foarte târziu la Centrul Medical, acolo unde de opt ani tratează peste 2000 de pacienţi. Dr Florina Cristescu spune că la Centrul Medical Promemoria poate să îşi facă meseria aşa cum îşi doreşte, din punctul de vedere al structurării activităţii, al timpului pe care-l acordă pacientului, pentru că în această profesie „ calitatea contează nu cantitatea”.

 

by

Antoaneta Banu-Realizator şi Moderator Business Woman tv

Creator Dialoguri despre Putere

Specialist Personal  Brand ​ Communication

Community Activator

Journalist Canal 33 Business TV Channel & Business Woman Magazine

 

 

 

 





Statistici trafic - StatCounter.com


X