Dialoguri Despre Putere
Carierele nu se îmbrăţişează, se câştigă
O întâlnire-dialog cu Mălin şi Daniela Bololoi, fiul şi mama care de şapte ani, împreună au schimbat realitatea tristă a unei boli în speranţă şi certitudini, nu doar pentru ei ci pentru 385 de copii diagnosticaţi cu autism.


Azi, Mălin şi Daniela Bololoi spun povestea care le-a schimbat viaţa şi  care se  numeşte: Help Autism. M-am întâlnit cu amândoi tocmai în ziua de 1 iunie.  

Mălin, foarte serios s-a aşezat pe scaun şi m-a întrebat cât durează interviul. I-am  răspuns că nu o să stăm foarte mult. Şi foarte elegant, Mălin îmi spune că are un program încărcat, că mai are încă un interviu stabilit mai târziu dar trebuie să se vadă şi cu prietenul lui Aşu şi vrea să respecte programul zilei. Dintr-o dată, Mălin îmi răstoarnă tot interviul. Aveam în faţa mea un copil care se comporta ca un matur, cu multă seriozitate. Eu încerc să-l ţin în zona „copilăriei” şi-l întreb unde merge în vacanţă.

 Mălin:Sunt sigur că voi merge la mare.

Antoaneta Banu : Îţi place la mare?

Mălin: Da…pentru ca poti sa faci ce vrei. Ai posibilităţi multiple de distracţie. Poţi să îmi spui de ce vacanţa mare este mică?

 E clar că Mălin vrea să inverseze rolurile. Şi fac un efort să îmi aduc aminte, de ce vacanţa mare este mică.

 Antoaneta Banu: Pentru că trece repede…

Mălin( îmi răspunde foarte amuzat): Exact.

 Din atitudinea lui îmi dau  seama că trecusem  testul cu Mălin, semn că putem continua dialogul. Aşa că prind curaj şi-l întreb:

 Antoaneta Banu Cum o poţi descrie tu pe mama ta?

Mălin: Sunt atât de multe moduri prin care o pot descrie..

Antoaneta Banu Spune-mi…

Mălin:Cel mai mult imi place că e bună şi ascultătoare, iar cel mai puţin că este anit-tehnologie.

Antoaneta Banu: Cum, adică ?

Mălin: Cu jocurile video are o problemă, ..

Antoaneta Banu Nu se pricepe la ele, sau nu prea te lasă pe tine să te joci ?

Mălin( are un zâmbet complice): Varianta a doua.

 E momentul să intre în dialog şi Daniela.

 Antoaneta Banu: Şi pentru că suntem toţi trei, ce ai învăţat de la Mălin?

Daniela Bololoi: Mălin m-a învăţat că se poate, dacă …

Mălin( intervine): Spune cu ce te-am ajutat cel mai mult…

Daniela Bololoi: M-ai ajutat să învăţ iubirea necondiţionată, să fiu ceea ce sunt azi.

M-ai ajutat să fiu un om împlinit profesional, sufleteşte. M-ai învăţat să lupt pentru fiecare zâmbet al tău…

Mălin( transformân-du-se într-un pisoi mai mare, cuibărindu-se la pieptul Danielei): Şi eu  să am la cine să lenevesc în braţe…

Daniela Bololoi :Mălin a venit în viaţa mea şi a schimbat totul. M-a ajutat să îmbrăţişez o nouă carieră, cea de psiholog…

Antoaneta Banu Pentru că tu ai pornit din altă parte…

Mălin:Mami, carierele nu se îmbrăţişează, se câştigă.

 După această replică, Mălin se retrage, evident cucerit de un joc de pe telefonul Daniele. Aşa că noi două ne continuăm dialogul)

 

„În acel moment am  dat share  emoţiilor şi gândurilor mele.”

 

Daniela Bololoi: Si Mălin i-a ajuta şi pe alţi copii. Pentru că de şapte  ani autismul există în viaţa noastră iar eu am reuşit să construiesc Asociaţia Help Autism, azi cu şapte  centre deschise

Antoaneta Banu. Înţeleg că autismul a intrat în viaţa voastră ca o furtună, întorcând totul pe dos…răsturnând tot echilibrul şi proiectele voastre de viitor…

Daniela Bololoi Până la 1 an şi 6 luni totul părea să fie normal. Mălin progresa ca orice copil în etapa respectivă. Avea peste 60 de cuvinte în vocabular. Eu aveam o agendă în care notam toate cuvintele pe care Mălin le învăţa. Din punct de vedere cognitiv, comunicare, relaţionare era chiar peste nivelul vârstei. Doar  locomotor avea un anumit deficit, dar şi acela a fost declarat de către medici ca fiind în limite normale, la 1 an şi 3 luni mergând, deja singur. După 1 ani şi 6 luni situaţia s-a schimbat brusc. Iar la 1 an şi 10 luni pur şi simplu nu mai reacţiona. Din zi în zi copilul meu era într-un regres. Am fost la medicul pediatru şi i-am spus temerea mea că Mălin ar putea avea o formă de autism…

Antoaneta Banu. Şi cea a spus medicul ?

Daniela Bololoi Mi-a replicat că am eu nevoie de un specialist…Apoi a urmat vacanţa la mare şi acolo am reuşit să-l conving şi pe soţul meu că se petrece ceva ciudat cu Mălin. Vezi,  eu am fost educată de tatăl meu să nu renunţ şi să mă bazez pe intuiţia mea. Acest antrenament din familie m-a ajutat  să mă concentrez pe ce trebuie să fac pentru copilul meu. Nu am plâns. Nu m-am întrebat de ce mi se întâmplă mie. Eu trebuia să găsesc soluţia pentru Mălin şi din păcate medicii pe care îi accesam atunci nu prea îmi ofereau multe posibilităţi.

Antoaneta Banu. Adică în România, nici un medic nu era capabil să îţi spună ce trebuie să faci concret…

Daniela Bololoi Nu. Nici medicul pediatru, nici medicul de familie, nici medicul neurolog, nici medicul psihiatru. Mi se spunea doar „ ar trebui să, dar nu ştim cum…” sau „ reveniţi peste trei luni…” Tot ce am făcut atunci, a fost  să discut mult, cu toată lumea despre situaţia în care mă aflam. Eu sunt o persoană pragmatică şi nu visez cu ochii deschişi la ce nu pot avea fără munca şi implicarea mea. Pe vremea  respectivă, în urmă cu şapte ani lucram într-o companie mare, la compartimentul de marketing, fiind coordonatul unei  echipe de oameni, pentru că asta am făcut chiar de la 20 de ani, am condus echipe pentru diferite proiecte. În acel moment am  dat share  emoţiilor şi gândurilor mele. Prieteni, colegi, vecini, tuturor le ceream să afle ce aş putea face. Trebuia să înţeleg situaţia , să o accept şi să găsesc soluţia . Şi nu îmi permiteam să aştept, pentru  timpul lucra împotriva lui Mălin. În 3 săptămâni am reuşit  să-l găsesc pe specialistul care i-a coordonat programul de recuperare a  lui Mălin.

Antoaneta Banu: Şi ce a urmat după găsirea specialistului. Presupun că a fost primul pas…

 Daniela Bololoi Asta a însemnat în primul rând, constituirea echipei formată  de 3 terapeuţi şi un coordonator . În al doilea rând să găsesc fondurile necesare pentru a susţine financiar această terapie şi care însemna 1000 de euro pe lună. La vremea respectivă, ca orice familie tânără aveam rate, credite iar din salariile noastre nu puteam acoperi toate cheltuielile.  Iar în al treilea rând trebuia să gândesc sustenabil şi cu obiective clare pentru că era o muncă pentru o perioadă lungă de timp.

Antoaneta Banu: Şi familia, cum a intervenit…

Daniela Bololoi : Soţul meu mi-a spus că este imposibil să facem aceasta terapie, pentru că nu avem bani. Iar eu  i-am răspuns că voi face rost de bani, nu ştiu cum dar voi face asta,  iar Mălin va urma terapia pentru recuperare. Iar soţul meu mi-a reproşat că la mine totul se poate orice, oricând şi oriunde…Dar în acel moment, puterea mea, determinarea mea, totul era dincolo de mine. ..

Antoaneta Banu: În viaţă ai nevoie şi de o doză de nebunie ca să poţi face ceva..

Daniela Bololoi : Exact!. A fost o mare doză de nebunie dar care m-a ajutat să acţionez. M-am bazat foarte mult pe intuiţie, iar implicarea mea este 100% atunci când fac ceva.

Antoaneta Banu: Dar dincolo de cursa asta pentru recuperarea fiului tău diagnosticat cu autism, tu ca mamă cum te raportai la el ?

Daniela Bololoi : Autismul nu este o boala. Autismul este o tulburarea cu care te naşti şi care rămâne pentru toată viaţa. Eu am înţeles rapid  acest lucru. Tot ce am dorit şi pentru ce m-am luptat a fost ca Mălin să ajungă la un maxim de recuperare şi ulterior să ducă o viaţă cât mai aproape de normalitate.

 

„Eu l-am  ajutat  să conştientizeze minusurile  pe care le are şi să înveţe să trăiască cu ele”

 

Antoaneta Banu: Mălin este un băiat de nouă ani cu o personalitate foarte puternică, foarte inteligent şi foarte matur pentru vârsta lui. Şi care nu transmite niciun  semn  este un copil cu autism.

Daniela Bololoi :Mălin spune că el a avut autism şi că acum, este vindecat. Este un copil pozitiv şi mai ales se simte  special şi este chiar mândru de asta. Îi place să citească,  dar îi este greu să scrie. El ştie că nu poate ţine ritmul cu colegii lui de clasă, chiar dacă acum este la o şcoală normală. Are momente când pierde atenţia, uneori este greu de gestionat şi reuşeşte cu greu să se supună regulilor sociale nescrise. Sigur că acum este mai simplu dar temerea mea este când va creşte, pentru viitor. De aceea diagnosticul se  păstrează. Are o raportare deficitare la contextul social, îl înţelege dar nu reuşeşte să ţină pasul cu  el. Eu l-am  ajutat  să conştientizeze minusurile  pe care le are şi să înveţe să trăiască cu ele.

Antoaneta Banu: Şi pentru toate acestea ai schimat şi profesi. Ai urmat şi Facultatea de Psihologie.

Daniela Bololoi :Fiul meu nu putea  sta o viaţă în psihologi. Am făcut asta ca să-l înţeleg pe Mălin şi ca să mă înţeleg şi pe mine. Pentru că şi viaţa mea s-a schimbat.  Am trei masterate. Unul în psihologie clinică şi consiliere psihologică şi cel de al doilea în psihoterapie cognitiv-comportamentală. Iar din ianuarie 2016,  am început masterul în ABA, analiză comportamentală aplicată.

 „Fiecare copil merită o şansă de a descoperi lumea”

 

Antoaneta Banu: Şi toate astea stau la baza construcţiei tale Help Autism.

Daniela Bololoi La 6 luni după ce am început terapia lui Mălin am învăţat cum trebuie să mă comport cu fiul meu. Trebuie să fie o persoană de sine stătătoare. L-am educat cu multă fermitate  şi fără să-i dau impresia că este apendicul meu. Aşa că am devenit co-terapeut al băiatului emu. Eram deja parte a echipei care se ocupa de Mălin. Sigur că am slăbit multe kg, am albit foarte tare şi am înţeles că trebuie să ajut. Aşa că, în martie 2010 am înfiinţat Asociaţia Help Autism  ca o punte de legătură, iar cei trei psihologi care s-au ocupat de Mălin azi sunt cei care conduc programele de recuperare la Help Autism. În şase ani,  am  ajuns lider în domeniul terapiei pentru  autism. Ce înseamnă Help Autism, azi: 100.000 de ore de terapie, şapte centre care derulează programe de diagnoză precoce şi intervenţie timpurie, 385 de copii susţinuţi financiar prin programe gratuite de recuperare, 300 de familii susţinute şi consiliate gratuit, 80 de terapeuţi, 1000 de cadre didactice, cinci parteneriate public-privat cu DGASPC-urile din ţară pentru eficientizarea terapiei în centrele de stat. Help Autism  înseamnă o mare familie, o mare comunitate în zona autismului.

Antoaneta Banu:. Şi care este mesajul tău  ?

Daniela Bololoi: Implicarea  şi responsabilizarea socială  ar putea să fie parte a vieții noastre cotidiene. Haideți să învăţăm să ne oprim o secundă din ceea ce facem şi să privim dincolo de propria persoană, să ajutăm pe cei care au nevoie. Şi să dăruim. Uneori cu puțin poți face multe, iar pentru copiii din Asociația Help Autism 1 leu pe zi timp de un an înseamnă diagnostic precoce şi evaluare gratuită pentru orice copil cu autism din România. O altă formulă de donație este trimiterea unui SMS la 8846 cu mesajul HELP dar ajutorul poate fi și altfel decât cel financiar, inclusiv o privire mai blândă și o ureche deschisă pentru mămica sau tăticul din parc care are un copil altfel. Fiecare copil merită o şansă de a descoperi lumea.

 by

Antoaneta Banu-Dialoguri despre Putere

Jurnalist&Specialist Comunicare

Community Activator

Guest Writer  Business Woman Magazine

antoaneta.banu@businesswoman.ro

https://www.facebook.com/Dialoguri.Putere

 Mai multe despre:

a fi proactiv, putere

 

 

 





Statistici trafic - StatCounter.com


X