Loja de Business
Care este cea mai mare provocare a generaţiei noastre?
Încălzirea globală nu mai este de mult apanajul oamenilor de ştiinţă sau al organizaţiilor ecologiste, ci ne priveşte pe toţi, în egală măsură. Preocuparea pentru natură se face simţită la tot pasul – în şcoală, prin numeroase programe care urmăresc responsabilizarea copiilor, în companii, acestea implicându-şi angajaţii în activităţi de plantare, sau pe stradă, prin prezenţa coşurilor de gunoi dedicate fiecărui tip de deşeuri.

2016 a fost cel mai cald an din istoria planetei. 

 

Doar în februarie 2016, temperaturile au fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială. Creşterea temperaturilor este principala cauză a incendiilor de vegetaţie, alături de alte fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta şi inundaţiile. Persoanele cele mai afectate de aceste schimbări climatice vor fi cele care deja se luptă cu sărăcia, iar problema asigurării hranei ar putea deveni tot mai îngrijorătoare.

 

Creşterile dramatice de temperatură afectează zonele arctice şi favorizează topirea gheţarilor. Gheţarii contează pentru că prin ei vedem cu ochii noştri efectele încălzirii globale. De exemplu, gheţarii din regiunea vârfului Everest au fost afectaţi de efectele încălzirii globale, scăzând cu aproximativ 13 procente în ultimii 50 de ani. Unele dintre cele mai vii dovezi ale schimbărilor climatice, aparţin renumitul fotograf de mediu James Balog, care a urmărit topirea gheţarilor din Islanda (foto: Solheim şi Skaftafellsjokull), Alaska şi Groenlanda. Acesta era, la rândul lui, sceptic în ceea ce priveşte schimbarea climei, însă programul său Extreme Ice Survey, realizat pentru National Geographic, îl face să descopere că planeta noastră e în schimbare. Balog utilizează camere foto şi video revoluţionare pentru a surprinde, pe o perioadă de mai mulţi ani, evoluţia gheţarilor.

 

În Vatnajökull, masiva calotă îngheţată a Islandei, se află aproape tot atâta gheaţă cât în toţi ceilalţi gheţari ai Europei la un loc. Am avut ocazia să văd gheţarii Skaftafellsjökull şi Solheim din Islanda, care au făcut subiectul experimentului Extreme Ice Survey. Imaginile sunt spectaculoase, te simţi mic în faţa naturii, martor neputincios în faţa unui dezastru global.

 

Clipurile sale video bântuitor de frumoase, care comprimă ani în secunde şi arată milenari munţi de gheaţă dispărând într-un ritm îngrijorător, sunt prezentate în documentarul Chasing Ice, ce poate fi vizionat în premieră pentru România prin caravana Guerilla Verde. În toate studiile, cercetătorii afirmă însă că cel mai important factor responsabil de încălzirea globală este omul.

 

„Nu avem o problemă economică, tehnologică şi de politici publice, avem o problemă de percepţie. Pentru că nu toată lumea a înţeles ce se întâmplă. Când fiicele mele mă vor privi peste 25 de ani şi mă vor întreba «Ce făceai când a început încălzirea globală şi se ştia unde se va ajunge?», vreau să le pot răspunde că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă.”, spune James Balog la finalul filmului.

 

Despre încălzirea globală va mai curge multă cerneală. Se cunosc cauzele, ştim ce trebuie făcut pentru a preveni efectele acesteia... dar ce facem noi?

 

Acţiunile de mediu au devenit o preocupare pentru mulţi dintre noi. Tehnologia este la tot pasul şi poate fi cel mai bun instrument pentru a surprinde ascensiunea acestei preocupări.

 

 

Pentru a afla poveştile oamenilor care se implică într-un mod activ, am lansat concursul de scurtmetraje dedicat exemplelor de bune practici pe tema protecţiei mediului. Competiţia se adresează tuturor pasionaţilor de ecologie şi film, amatori sau profesionişti, care din experienţa de zi cu zi cunosc iniţiative ce pot fi considerate modele de inspiraţie pentru societatea de azi.

 

Filmele trebuie să aibă maximum 10 minute şi să surprindă cât mai clar un singur exemplu potrivit cu tematica de concurs – antreprenoriat social, educaţie, agricultură, tehnologie verde. Cel mai bun scurtmetraj va face parte din primul documentar românesc dedicat bunelor practici din România.

 

Înscrierile se fac până la 30 aprilie 2017 în baza regulamentului şi a formularului de înscriere disponibile pe greentechmoviefestival.ro. Filmele înscrise în competiţie vor fi analizate de un juriu de specialitate alcătuit din profesionişti în domeniul audiovizual, jurnalism şi protecţia mediului. Juriul va face o selecţie de filme ce vor fi prezentate în cadrul GreenTech Movie Festival şi vor fi promovate pe platforma online cu acelaşi nume:

(www.greentechmoviefestival.ro).


apărut în Business Woman 77






Statistici trafic - StatCounter.com


X