Remarkable Woman
Cum se construieşte o carieră profesională - ambiţia de a fi din ce în ce mai bun 
„Deşi nu pare foarte atrăgătoare pentru cine nu activează în branşă, frumuseţea meseriei de specialist în insolvenţă e ascunsă tocmai în provocările pe care le implică. E nevoie să fii mereu inovator, ca să poţi identifica cele mai potrivite soluţii pentru clienţii tăi, dar şi să fii abil în negociere şi să ai capacitate de reacţie sub presiune.   Insolvenţa este un domeniu care solicită dezvoltare continuă, învăţare continuă. Şi, mai mult decât atât, este un domeniu competitiv, extrem de dinamic şi pentru care trebuie să dai 100%. Ai nevoie de multă perseverenţă şi încredere în sine pentru a fi, în general, un bun specialist, însă, în special în această profesie, trebuie să-ţi depăşeşti limitele, iar satisfacţia de a însănătoşi o companie şi de a mai salva un brand românesc compensează pe deplin toate eforturile depuse.” Andreea Cionca-Anghelof  

 interviu cu Andreea Cionca-Anghelof, Asociat Coordonator CITR  

Ce a marcat evoluţia dumneavoastră profesională?

   În ceea ce priveşte educaţia, am absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara în 2003, am urmat şi cursul de studii postuniversitare „Rezolvarea amiabilă a conflictelor” organizat de Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi cursuri MBA ale Open University of London.   Îmi amintesc că, în 2004, la începutul carierei mele, m-am angajat ca simplu jurist debutant, pe un salariu ce era minimumul pe economie la acel moment. Nu mi-am dorit neapărat o carieră în insolvenţă. De fapt, îmi doream să fiu judecător. Însă în CITR am descoperit – şi cred că acesta a fost motivul pentru care, în trei săptămâni, am renunţat la visul meu – o echipă tânără, o echipă de prieteni, o echipă în care ne provocam şi ne împingeam limitele unul celuilalt, şi practic am evoluat trăgându-ne unul după altul. Am crescut în acelaşi timp cu compania, un parcurs plin de provocări şi de reuşite. Îmi iubesc meseria, iar această pasiune m-a ajutat în momentele în care eram zi şi noapte la birou. Motivată şi entuziasmată de ceea ce făceam, nu simţeam oboseala.   Am trecut prin multe dintre sediile CITR-ului, am pornit din filiala de la Deva, ulterior am fost promovată la Cluj, la un moment dat am decis că ar fi cazul să deschidem o filială la Braşov şi partenerii mei au avut încredere în ideea mea şi m-au sprijinit, iar în 2009 am deschis filiala din Bucureşti.   După succesul înregistrat de companie în proiectul Tractorul în anul 2007, venirea noastră la Bucureşti deja era o necesitate. Astfel, în 2009 am făcut parte din echipa de pionieri ai CITR, care s-au mutat în capitală pentru a pune pe picioare această filială. În acel moment coordonam două echipe – pe cea din Bucureşti şi pe cea din Braşov. Însă cel mai important moment al carierei mele avusese loc cu un an în urmă, moment în care am fost numită asociat şi în care mi s-a împlinit cel mai mare vis pe care l-am avut încă de la intrarea în companie – acela de a fi integrată în structura de asociere. Şi deoarece CITR merge pe un sistem de meritocraţie în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională a fiecărui angajat, această numire a însemnat o recunoaştere a eforturilor depuse şi a dedicării pe care am dovedit-o în toate proiectele în care am lucrat. Dezvoltarea CITR a fost şi este şi cariera mea. Am pornit de la nivelul unei firme locale şi am ajuns lider de piaţă la nivel naţional, cu nouă filiale în toată ţara, peste 120 de specialişti în insolvenţe şi peste 850 de companii în dificultate asistate cu succes.

Ce caracterizează activitatea pe care o desfăşuraţi în prezent în cadrul CITR?

   Sunt, la bază, practician în insolvenţă. Din 2011 însă sunt şi asociat coordonator şi fac parte din bordul de conducere al companiei. În plus, conduc direct trei departamente ale CITR Group: cel de dezvoltare, de marketing şi de PR. Mai pe scurt, sunt practic interfaţa companiei cu piaţa şi clienţii noştri.

Care sunt cele mai importante realizări ale companiei şi ale dumneavoastră, în acest context?


   CITR şi-a început povestea de succes în anul 2000, când o echipă tânără de avocaţi şi economişti din Transilvania a pus bazele unui mic birou de insolvenţă. Casa de Insolvenţă Transilvania, nume care a ajuns să fie recunoscut în toată ţara, a fost creată în 2006, moment în care existau deja planuri de extindere la nivel naţional. În 2007, CITR a câştigat licitaţia pentru cel mai mare proiect de lichidare din România, şi anume, Tractorul Braşov. Acesta a fost primul meu proiect de suflet, în care am avut rolul de manager operaţional. Rezultatele bune nu au întârziat să apară, dedicarea echipei şi profesionalismul echipei de proiect traducându-se într-un termen record de finalizare, vânzarea de 77 de milioane de euro fiind realizată la numai două luni de la intrarea CITR în proiect şi confirmată de către Comisia Europeană ulterior. Proiectul Tractorul Braşov a fost motorul acestei extinderi, transformându-ne, astfel, dintr-un brand local într-unul naţional în anul 2007, anul în care am devenit lideri de piaţă – o poziţie pe care, prin expertiza şi portofoliul nostru, am menţinut-o până în prezent. În 2014, compania s-a extins, formându-se CITR Group, sub umbrela căruia se află trei companii: CITR, CIT Restructuring – divizia specializată pe servicii de restructurare financiară, şi CIT Resources – companie specializată în oportunităţi de investiţii.   Astăzi, CITR înseamnă peste 850 de proiecte gestionate în 9 filiale în toată ţara – Bihor, Braşov, Bucureşti, Cluj, Galaţi, Ilfov, Satu-Mare, Sibiu, Timiş, 20 de manageri seniori, şi 120 de specialişti.   Sunt de părere că cele mai mari provocări pentru mine şi pentru CITR s-au transformat în realizări. Cele mai bune exemple sunt proiectele Tractorul şi Flanco. Ambele proiecte au fost de succes, Tractorul fiind şi în prezent cea mai mare şi rapidă lichidare din România, iar Flanco a fost una din primele reorganizări de succes din ţară, care la rândul ei a fost realizată într-un timp record, de numai şase luni. Cred că aceste două proiecte au fost cele care au definit formarea mea ca specialist în domeniul insolvenţei.

Privind la ceea ce aţi realizat până acum în viaţă, ce contează cel mai mult, unde aţi găsit cel mai mult sens?

   Cred că oamenii contează cel mai mult în viaţă, oamenii care te susţin şi care te ajută să îţi împlineşti visele, partenerii de nădejde la care poţi apela oricând pentru un sfat sau pentru ajutor. Pe aceşti oameni i-am găsit în CITR.   Nu mi-a fost uşor, ca femeie tânără, să ocup poziţia de manager, în special într-o meserie atât de solicitantă şi în care predomină prezenţa masculină. Însă, datorită lor, am simţit că am un sprijin, iar acest lucru mi-a dat echilibrul şi curajul de a pune temeliile carierei mele.

Ce obiective de dezvoltare profesională aveţi?

   Principalul obiectiv este coordonarea şi dezvoltarea departamentului de marketing la nivel de grup, prin dezvoltarea produselor şi a serviciilor pe care le oferim, produse şi servicii personalizate şi pliate pe nevoile fiecărui proiect.

Cum armonizaţi, în cadrul companiei, managementul oamenilor şi obiectivele de business?


   Echipa CITR este una foarte închegată, fiecare persoană având rolul său clar definit. Deoarece oamenii sunt cel mai important asset al companiei, obiectivele de business sunt stabilite de echipa de management luând în considerare punctele forte ale fiecărei părţi, iar mai apoi comunicate prin managerii direcţi. Astfel, obiectivele companiei devin obiectivele fiecărui angajat.   O relaţie atât de bună între colegi este rezultatul programelor pe care le-am implementat în companie, menite să dezvolte capacităţile profesionale, dar totodată şi cele interpersonale ale fiecărui angajat. Punem foarte mult accent pe valorile simple, pe înţelegere şi, mai ales, pe comunicare. Ne motivăm unii pe ceilalţi să fim mai buni şi mai performanţi în fiecare zi, lucru care se poate vedea din programele interne axate pe sport şi descoperirea valorilor umane. Un exemplu bun în acest sens este triatlonul susţinut anul acesta de peste 60% din echipa CITR, restul de 40% formând galeria care i-a încurajat pe tot parcursul evenimentului.

Ce interese, pasiuni aveţi? Cum le urmaţi?

   Îmi place foarte mult să călătoresc, în special cu familia, momentele petrecute cu aceasta fiind cele mai importante pentru mine.   De asemenea, sunt foarte pasionată şi îmi place să citesc cărţi şi să vizionez documentare despre istorie. De acestea mă bucur câteodată două-trei ore duminica, deoarece mă ajută să îmi pun ordine în gânduri şi să îmi încarc bateriile pentru o nouă săptămână. Însă, o dată pe lună sau o dată la două luni, prelungesc cele două ore şi le transform într-o zi întreagă, în care îmi place să merg la cumpărături şi poate să ies cu prietenele la o cafea, cu scopul de a mă relaxa şi de a mă deconecta de provocările întâlnite de zi cu zi.

Dacă nu ar fi fost CITR, în ce zonă profesională v-ar fi plăcut să vă implicaţi?

   Încă din liceu, visul meu a fost să devin judecător, având dorinţa ambiţioasă de a face dreptate în lume. După ce am început să lucrez în CITR, nu a durat mult să îmi schimb visul şi să îmi doresc să devin din ce în ce mai bună în ceea ce fac. În acest moment îmi este greu să mă văd în afara CITR fiindcă nu consider activitatea mea ca fiind o muncă. În schimb, designul interior este un alt domeniu care mă pasionează şi pe care îl practic ca pe un hobby cu fiecare ocazie care apare în familie sau între prieteni. Potrivirea elementelor care separat par a fi incompatibile într-o unitate omogenă, felul în care anumite piese pot exprima personalitatea şi tonul pe care le doreşti, precum şi transformarea unui spaţiu gol într-unul util şi frumos îmi aduc bucurie şi satisfacţie.

Vă atrage ideea de a vă crea un business nou, poate într-un domeniu diferit de cel din prezent, ori de a începe o activitate non-profit?

   Tot timpul am fost de părere că decizia de a deveni antreprenor este o chestiune personală. În acest moment al carierei mele simt că cea mai bună direcţie spre care trebuie să îmi îndrept energia şi timpul este dezvoltarea CITR Group. Însă susţin şi apreciez antreprenoriatul atât la nivel personal, cât şi vorbind pentru compania din care fac parte, CITR fiind un business cu capital 100% românesc. Cred că antreprenoriatul înseamnă curaj, capacitate de adaptare, încredere în sine şi optimism. Mai mult decât atât, esenţa şi elementul de succes îl reprezintă viziunea, o viziune suficient de clară pentru a fi transpusă într-un plan, precum şi pentru a mobiliza resursele necesare implementării. Sunt multe idei geniale care mor de la bun început, din cauza lipsei acesteia.

Cum este viaţa dumneavoastră dincolo de birou – în zilele obişnuite, dar şi în weekend?


   Viaţa mea este una foarte agitată în timpul săptămânii, fiind nevoită să îmi împart timpul în mai multe părţi. Însă, atunci când nu este vorba de CITR, îmi dedic timpul aproape în exclusivitate soţului şi celor doi băieţi. Şi, deoarece pun foarte mare preţ pe un stil de viaţă sănătos, în weekend-uri încercăm să îi motivăm pe copii să participe la cât mai multe activităţi fizice, în aer liber, dacă ne permite vremea. Iar pentru că îmi place foarte mult să călătoresc, din când în când, eu şi soţul meu „evadăm” în câte un city break.

Vă puteţi detaşa uşor de responsabilităţile de serviciu?

   Îmi place să fiu 100% prezentă indiferent unde m-aş afla. Cred că dacă nu reuşim să ne concentrăm pe ceea ce facem într-un moment şi ne gândim la mai multe lucruri în acelaşi timp, nu performăm la randamentul la care ne-am dori.   Astfel, atunci când îmi petrec timp cu familia, de exemplu, încerc să mă bucur de fiecare moment şi să fiu acolo, atentă şi fericită. Trebuie să recunosc că a reuşi să te detaşezi de responsabilităţile de serviciu, mai ales în domeniul nostru, necesită disciplină şi mult antrenament. În special dacă eşti o persoană foarte pasionată de ceea ce face.

Care este, în opinia dumneavoastră, raportul optim între timpul alocat profesiei şi timpul liber?

   În prima parte a carierei îmi petreceam majoritatea timpului la birou, ambiţia de a deveni din ce în ce mai bună în ceea ce fac fiind prioritatea mea numărul unu. Pe măsură ce viaţa mea personală s-a dezvoltat într-o căsnicie fericită, cu doi copii, priorităţile mele s-au schimbat şi am făcut loc în programul meu astfel încât să nu neglijez niciun aspect.   Familia este într-adevăr pe primul loc, însă sunt de părere că împlinirea profesională ne completează ca oameni şi ne dă energie pozitivă, la fel şi momentele de relaxare cu prietenii, dar şi cu tine însuţi. În toate trebuie să existe un echilibru, motiv pentru care îmi petrec timp şi cu familia, şi cu colegii, şi cu prietenele, dar îmi aloc şi nişte timp doar mie, în care să mă relaxez. Cred că măsura în care este alocat timpul diferă de la om la om, în funcţie de priorităţile sale.

Ce vă doriţi pentru viitor?

   Pentru viitor îmi doresc un mediu liniştit şi constructiv, o societate în care copiii mei să înveţe şi să se dezvolte frumos, care să fie axată pe o cultură a valorilor umane în detrimentul bunurilor materiale. Pentru că, în cele din urmă, copiii sunt viitorul, iar bazele pe care le punem acum în educaţia lor se vor traduce în toată activitatea lor, indiferent de domeniu sau context. 

 interviu realizat de Maria Niculescu

apărut în Business Woman 76





Statistici trafic - StatCounter.com


X