Business Woman Career
 “Ştiu sigur că binele se întoarce întotdeauna şi că toate visele se împlinesc în forma lor cea mai perfectă.” 
 «Altceva nu cred că aş putea să fac atât de bine; de fapt, nici nu cred că ştiu să fac altceva. Cred că, dacă nu ai un mare talent care să te susţină să trăieşti la un anumit nivel, ai nevoie să vinzi ceva. Mie, să vând case mi se pare cel mai frumos. Nu este ceva derizoriu, lucrezi cu oameni şi case şi cu mulţi bani, mi se pare cel mai important. Să lucrezi cu oameni este mereu o imensă provocare, iar casele au poveste, au magie. Fiecare casă are propriul ei destinatar, pe care-l aşteaptă cât e necesar.» 

 interviu cu Elena Negulei, fondator Edna Imobiliare

Cum vă păstraţi interesul pentru ceea ce faceţi profesional?


 Să-mi păstrez interesul pentru munca mea nu este greu deloc pentru mine. Este puţin mai greu să mă desprind de ceea ce fac. Lucrez în imobiliare din 1998, nu am avut niciodată vacanţă mai mult de 10 zile. Nu am avut niciodată o problemă să vorbesc cu clienţii sau să fac vizionări în weekend, târziu sau devreme. Uneori şi noaptea visez: PUZ-uri, proiecte, contracte, rapoarte sau ceva ce ţine de munca mea. Sunt mereu conectată. Dar asta în special şi pentru că-mi face mare plăcere, niciodată nu am simţit că munca mea este o corvoadă, este felul meu de a fi.
Dacă vizitez un oraş, mă uit la ofertele agenţiilor imobiliare, vreau să ştiu cât costă chiria la Paris sau cu cât se vinde un apartament la Berlin.

Cum devii profesionist într-o astfel de activitate?

 Învăţând. Zi de zi. Eu am făcut toate cursurile posibile care au legătură cu Real Estate, de la Masterat în Economia proprietăţii imobiliare până la cel mai banal curs de agent imobiliar, când aveam destul de multă experienţă. Am început un masterat de Urbanism la Institutul Ion Mincu şi tot fel de cursuri ţinute de colegii de breaslă.
Dar cele mai importante lecţii în profesie şi în viaţă le-am învăţat de la clienţii mei, în urma unor tranzacţii, şi lecţiile frumoase, şi cele dure. Profesionist devii respectând regulile, tratând cu respect clienţii, colaboratorii colegi şi, nu în ultimul rând, respectându-te pe tine.

Ce ați învăţat în aceşti anii de lucru în zona de tranzacții imobiliare?

 Că totul se schimbă. Că nimic nu se întâmplă pur şi simplu. Totul este rezultatul muncii, acţiunilor, gândurilor, eforturilor tale. Dacă ceva se întâmplă acum foarte uşor, este pentru că, în trecut, ai încheiat ceva foarte greu.
Şi, poate cel mai important, faptul că fiecare casă are cumpărătorul ei, la preţul corect. Dacă o tranzacţie nu trebuie să se întâmple, indiferent de munca ta, de voinţa ta şi a altora, acea tranzacţie nu se va întâmpla. Eu am înţeles asta târziu, până de curând credeam că trebuie să se întâmple totul cum vreau eu. Evident că de multe ori nu se putea întâmpla aşa şi eram dezamăgită. Acum îmi este mai uşor. Cu toate. Ştiu sigur că mereu urmează ceva mai bun.

Care simţiţi că este zona cea mai potrivită pentru dumneavoastra în acest domeniu, unde pot câştiga clienţii cel mai mult din experienţa pe care o aveţi?

 Dacă, de-a lungul timpului, am lucrat în fiecare segment din piaţa imobiliară, de la închirieri de garsoniere până la dezvoltarea completă a unui spaţiu logistic (asta însemnând de la vânzarea terenului, autrizari, avizări, contractat firme de arhitectură şi construcţii până la livrarea spaţiului către chiriași), în ultima vreme m-am axat pe vânzarea de case în zona ultracentrală, lucru care mi-a plăcut foarte mult, pentru că aceste case au arhitectură, istorie, poveşti şi sunt încă pline de viaţă şi lumină.
Tranzacția la care lucrez acum, foarte complexă, de altfel, este casa pictorului C.C. Constantinescu – cel care a fost personajul principal în romanul Pânza de păianjen al Cellei Serghi; ştiu că, la momentul când am citit acest roman, mi-a plăcut foarte tare.
Şi, revenind la partea a doua a întrebării dumneavoastră, clienţii pot câştiga foarte mult din faptul că noi chiar ştim cum este piaţa în momentul respectiv, care sunt preţurile de vânzare, nu cele de listare, care sunt aproximative. Pot beneficia de toată experienţa de ani de zile în intermediere sau parcurgerea câtorva sute de oferte zilnic, care îţi trec prin faţa ochilor. Şi apoi, eu cred că, în afaceri, un client trebuie să fie reprezentat, pentru că implicarea prea personală nu ajută afacerea. Un investitor sau dezvoltator apelează cu încredere şi chiar consideră obligatoriu să fie consiliat de un profesionist într-o tranzacție, pe când o persoană fizică încearcă, de multe ori, să te convingă că ea ştie foarte bine cum este cu vânzarea, “că doar a vândut şi vecina, acum cinci ani, şi s-a descurcat minunat” sau alte lucruri asemănătoare.
Pentru majoritatea clienţilor noştri, momentul când şi-au luat o casă este unul foarte important şi noi suntem parte la acest moment. Cei mai mulţi apreciază asta; alţii, însă, chiar dacă le-ai oferit casa visurilor şi a decurs totul perfect, nu se gândesc decât la cât a fost onorariul. Ţine de caracterul fiecăruia. În viaţa mea, o mulţime dintre prietenii mei sunt foşti clienţi. Am cunoscut în această meserie o mulţime de oameni deosebiţi.

Cum aţi început, care a fost primul pas în acest domeniu?

 Am început la terminarea facultăţii. Eu am absolvit Universitatea Bucureşti – Geologie, o facultate foarte frumoasă şi o meserie interesantă; nu am profesat niciodată în domeniu, la momentul acela tot ce ţinea de zăcăminte, inclusiv Institutul de Geologie, erau la pământ, era în perioada privatizărilor şi presupun că nu trebuia să meargă nimic. Oricum, dacă nu erai pe pile, nu prea te puteai apropia de domeniu; de altfel, nu cred că mie mi s-ar fi potrivit asta. Însă, pentru că-mi doream să rămân în Bucureşti, trebuia să-mi găsesc ceva. Am crezut că este temporar, dar m-a prins destul de repede şi apoi nu am mai dorit altceva, deşi s-au găsit ocazii importante.

Ce există pentru dumneavoastră dincolo de profesie?


 Dincolo de profesie este familia mea, apoi, o mulțime de prieteni şi pasiunile mele. Îmi place să citesc şi să călătoresc.
Sunt şi voluntar la Muzeul Naţional de Artă, de câţiva ani ţin, pentru şcoli, un atelier care se numeşte “Pasărea ascunsă în piatră”; este un atelier ludic despre sculptură şi Brâncuşi. Fac asta cu mare drag şi pasiune.
Anul trecut am înfiinţat Asociaţia Edna, al cărei scop mi-am propus să fie educaţia financiară pentru copii, dar lucrez la asta.

Cum vă trăiţi viaţa?

 După mine, eu spun că încerc să-mi trăiesc viaţa frumos, făcând lucruri care chiar îmi plac şi înconjurată de oameni pe care chiar îi iubesc sau îi respect.
Acum ştiu sigur că trec prin cea mai bună perioadă a vieţii mele, lucrurile s-au aşezat, nu mai simt că este obligatoriu să demonstrez ceva, ştiu că orice situaţie care se rezolvă cu bani nu este o problemă, este o cheltuială. Ştiu că unii oameni te pot seca de energie şi trebuie evitaţi, că, indiferent cât ai încerca să le îmbunătăţeşti viaţa, este degeaba, pentru că lor le place să fie trişti şi vor avea veşnic ceva de care să se plângă. Iar alţi oameni sunt un dar şi o bucurie în viaţă. Ştiu sigur că binele se întoarce întotdeauna şi că toate visele se împlinesc în forma lor cea mai perfectă.

Aveţi planuri pentru firmă în viitorul apropiat?


 Mereu am o mulţime de planuri, dar, în viitorul apropiat, sper să încheiem cu bine proiectele în care suntem implicaţi.

interviu realizat de Maria Niculescu
Foto: arhiva personală a doamnei Elena Negulei

interviul a apărut în revista Business Woman 76, 2017 




Statistici trafic - StatCounter.com


X