Acest site utilizează cookie-uri
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si anunturile, pentru a oferi functii de retele sociale si pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de retele sociale, de publicitate si de analize informatii cu privire la modul in care folositi site-ul nostru. Acestia le pot combina cu alte informatii oferite de dvs. sau culese in urma folosirii serviciilor lor.

Afisare ❯
Ok


Necesare(1) ➧
Preferinte(0)➧
Statistici(2) ➧
Marketing(1) ➧
Neclasificate(0) ➧

Cookie-urile necesare ajuta la a face un site utilizabil prin activarea functiilor de baza, precum navigarea in pagina si accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate functiona corespunzator fara aceste cookie-uri.
DenumireFurnizorScopExpirareTip
_userCookiesbusinesswoman.ro Stocheaza consimtamantul utilizatorilor referitor la utilizarea modulelor cookie pentru domeniul businesswoman.ro 1 anHTTP

Cookie-urile de preferinta permit unui site sa isi aminteasca informatii care se modifica dupa modul in care se comporta sau arata site-ul, precum limba dvs. preferata sau regiunea in care va aflati.
Noi nu utilizăm cookie-uri de acest tip

Cookie-urile pentru statistica ii ajuta pe proprietarii unui site sa inteleaga modul in care vizitatorii interactioneaza cu site-ul prin colectarea si raportarea informatiilor in mod anonim.
DenumireFurnizorScopExpirareTip
_gabusinesswoman.ro Inregistreaza un identificator unic care este folosit pentru a genera date statistice legate de modul in care utilizatorii folosesc site-ul. 2 aniHTTP
_gidbusinesswoman.ro Inregistreaza un identificator unic care este folosit pentru a genera date statistice legate de modul in care utilizatorii folosesc site-ul. SessionHTTP

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmari pe utilizatori de la un site la altul. Intentia este de a afisa anunturi relevante si antrenante pentru utilizatorii individuali, asadar ele sunt mai valoroase pentru agentiile de puiblicitate si partile terte care se ocupa de publicitate.
DenumireFurnizorScopExpirareTip
collectgoogle-analytics.com Este utilizat pentru a transmite date despre dispozitivul si comportamentul utilizatorului catre Google Analytics. Sessionpixel

Cookie-urile neclasificate sunt cookie-uri in curs de clasificare, impreuna cu furnizorii de cookie-uri individuale
Noi nu utilizăm cookie-uri de acest tip

Business & Earnings
 Rolul normelor în societate 
 „O normă care cere omului să nu fie om este absurdă şi nu poate produce efecte” – Vintilă Dongoroz
În momentul în care mi-a venit ideea de a scrie despre rolul normelor în societate, acesta mi s-a părut evident şi de necontestat. Apoi, după o reflecţie ceva mai profundă, lucrurile au început să se complice. În mod cert, întreaga noastră existenţă ca fiinţe sociale este îndrumată, îndiguită chiar de norme. De la ceea ce mâncăm şi până la cea mai complexa activitate de management, de exemplu, ne ghidăm după anumite reguli care variază de-a lungul timpului şi spaţiului.
de Cristina Cornaci Business Manager Avestis International SRL www.avestis.ro 

 De ce?

De unde?

De când?

Probabil dintotdeauna. De când, conform Bibliei, omul a fost izgonit din Gradina Edenului pentru că nu a respectat porunca (norma) lui Dumnezeu. De când societăţile primitive au început să folosească în mod repetat anumite comportamente care în timp s-au transformat în obiceiuri care, la rândul lor, au dat naştere la reguli cu caracter juridic, acestea din urmă venite din nevoia societăţii de a se referi la ceva clar, concret şi obligatoriu – atunci când este recunoscut de puterea publică.
Pe ce se bazează o normă?

În general, pe dihotomia bine-rău. Şi de aici pornesc problemele. Există oare un bine absolut, universal, acelaşi pentru fiecare om de pe pământ?

Există o singură formă de judecată de valoare asupra binelui şi răului?

Atunci cum se face că, în anumite state din SUA, încă mai există pedeapsa cu moartea, iar pentru cea mai mare parte a europenilor doar ideea reintroducerii unei asemenea osânde este de neimaginat?

Ca să nu mai vorbim de obiceiurile practicate în anumite ţări (sharia, legea islamică) de a lapida în piaţa publică femeile adultere sau doar bănuite de adulter, de exemplu… Să ne gândim, de asemenea, la norme conform cărora scriitori ca Salman Rushdie (cetăţean britanic de origine indiană) sau Kamel Daoud (francez algerian) ar trebui să moară fiindcă au exprimat, într-o formă artistică, idei considerate blasfemii… iar cel care i-ar omorî ar fi recompensat nu doar în viaţa de apoi, dar şi aici, pe pământ. Pentru uciderea lui Rushdie, 3,3 milioane de dolari este recompensa oferită… Unde e binele, unde e răul?

Care din normele societăţilor în care trăiesc aceşti oameni trebuie respectate?


Să mai luam un exemplu dintr-un cu totul alt domeniu al vieţii noastre, arta. Şi aici există reguli. De culoare, de proporţie, de punere în scenă a subiectului, iar dacă ne întoarcem în timp, descoperim că ceea ce acum e absolut normal, acum un secol, două, cinci, era de neconceput. Primii impresionişti nu au fost acceptaţi la Salonul oficial de la Paris. Contestaţi, au contestat la rândul lor normele mult prea stricte ale juriului. Şi astfel, câţiva ani mai târziu lua naştere Salonul artiştilor independenţi, al cărui slogan a fost «Fără juriu, fără recompense», arătând nevoia artiştilor de a se exprima liber, fără constrângeri, fără regulile (absurde pentru ei) impuse de academismul epocii.
Un fenomen similar a cunoscut viaţa artistică a anilor 1920, când o nouă mişcare revoluţionară a dorit să nege orice formă de supunere la orice tip de normă, socială, estetică, artistică: este vorba despre dadaism. Jucându-se cu convenţiile, refuzând raţiunea şi logica, luând în derâdere tradiţia, artiştii dada au căutat să atingă cel mai înalt grad de libertate de expresie şi, astfel, să îi provoace pe spectatori să mediteze la fundamentele societăţii, fundamente date tocmai de normele despre care vorbim…
Un proverb românesc spune: «regulile sunt făcute pentru a fi încălcate». Pentru a progresa, a evolua, e clar că, în anumite momente, anumite norme trebuie contestate, transgresate. Asta nu înseamnă, însă, că vom putea trăi într-o societate fără reguli. Unele dispar, cad în desuetudine, căci mentalitatea evoluează, se schimbă, dar altele apar în loc. Divorţul, de neacceptat acum un secol, este absolut banal astăzi. Relaţia homosexuală nu doar că nu mai este considerată un comportament deviant, dar este chiar legalizată în anumite state…
Regulile sunt cele care dau stabilitate şi consistenţă tuturor comportamentelor umane, interacţiunilor atât la nivel individual cât şi la nivel de grup. Ele determină rolurile şi aşteptările care condiţionează aceste interacţiuni. Sunt respectate din principiu, din obişnuinţă sau, cel mai adesea, de teama sancţiunii care poate veni din partea judecaţii celorlalţi sau din acţiunea instituţiilor însărcinate să vegheze asupra respectării normelor juridice. Din acest punct de vedere putem vorbi despre norme morale sau etice, a căror transgresare va fi sancţionată de opinia publică, şi norme juridice care sunt supuse controlului, respectiv sancţiunii instituţiilor specifice.
De la a saluta când intri într-un magazin şi până la a nu îl ucide pe cel care te-a supărat, poate, într-un anumit moment, sunt o multitudine de acte cotidiene reglate de norme pe care, ca «animal social», fiinţa umană nu le poate nesocoti. Omul, în căutările lui de mai bine, mai mult, mai altfel, are nevoie de aceste bastoane, de aceşti tutori care să îi susţină acţiunile, să îi dea o direcţie, nişte repere dar şi nişte limite. În Declaraţia universală a drepturilor omului fiecare drept este însoţit şi de o obligaţie. De multe ori avem tendinţa să ne revendicăm drepturile cu multă vehemenţă, dar să uităm că avem şi nişte îndatoriri pe care, conform aceluiaşi set de norme pe care îl invocăm, trebuie să le respectăm.
Să nu uităm că libertatea unuia se termină acolo unde începe libertatea celuilalt. Iar dacă ieşim din consideraţiile generale şi ne referim strict la partea juridică, putem să ne punem şi aici o serie de întrebări.
Stabilitatea şi puterea unui stat este dată, printre altele, de normele legale care guvernează ordinea de drept. Multe state din lume beneficiază de un sistem de drept bazat pe principii clare, care să nu impună modificări temporare ale legilor, în acord cu identitatea naţională şi socială a statului. De remarcat că sistemul nostru legislativ a suferit o permanentă adaptare la nevoile sociale şi a devenit un importator de norme ale unor state ce şi-au codificat legile generale în ani de studiu. Oare nu ne-am grăbit să implementăm nişte norme, funcţionale în unele ţări, la sistemul nostru de valori, ca stat şi naţiune dominată de numeroase influenţe ale unor naţiuni cu o poziţie strategică pe plan geopolitic la un anumit moment?

 Să luăm ca exemplu Codul Civil de la 1865 (în vigoare până în anul 2011), ce a fost elaborat după modelul Codului Civil Napoleonian din 1804. Desigur că s-au luat în considerare şi modificările aduse între timp acestui cod, precum proiectul de Cod Civil italian, legea franceză asupra transcripţiei din 23 martie 1853, legea ipotecară belgiană din 10 decembrie 1851, dispoziţii din vechiul drept românesc. Sau actualul Cod civil ce a avut ca principală sursă Codul Civil din Quebec, alături de Codurile civile italian, spaniol, elveţian, german, brazilian. Fără a aduce acum critici juriştilor români care au participat la elaborarea acestuia, mă întreb de ce, ulterior intrării în vigoare, acesta a suferit şi suferă în continuare atâtea modificări?

Sunt aspecte ce au fost modificate de două sau chiar trei ori, fie pentru a le armoniza cu legile speciale, fie pentru că au fost declarate neconstituţionale, fie că, pur şi simplu, nu puteau fi aplicate!
Dacă juriştii din Quebec au lucrat 50 ani la Codul lor pentru a-l face aplicabil sistemului lor de drept, cum au reuşit juriştii noştri, într-un sistem şi aşa şubred, cu instituţii încă în formare, să îl elaboreze în câţiva ani?

! Nu vorbim doar de o recodificare a normei ci de aducere la zi a legislaţiei, de armonizare şi legiferare a unor instituţii de drept create de societatea modernă.
De aici vine întrebarea firească daca normele care sunt funcţionale într-un alt stat pot fi aplicate cu acelaşi succes şi în statul nostru. Societatea este aceeaşi, poate fi slujită la fel de bine de aceleaşi norme?

Pot ele fi la fel de uşor integrate în sistemul social?

Întrebări la care vă las să răspundeţi!apărut în Business Woman 74, septembrie 2016 




   politica de confidentialitate   politica cookie
X